E sambata. Eu tocmai m-am trezit. Stiu ca am visat dar nu stiu ce.
Imi aprind o tigara si ma indrept agale catre cafeaua ce ma asteapta pe masa din bucatarie.
Nesanatos obicei dar ... e un obicei si asta. Pornesc computerul sa ascult albumul nou de la Travka.
E ok, nu-mi distrage atentia de la cafea si starea mea nedefinita. Imi pun in ordine cateva idei pentru ziua care tocmai incepe. Schimb placa si pun Alexandru Andries - cea mai frumoasa zi.
Zambesc putin uitandu-ma pe pereti si pun mana pe telefon si recitesc un mesaj. Mai zambesc o data si realizez ca de fapt eu astept sa treaca ziua de azi si cea de maine. Da, eu chiar astept ziua de luni. Totusi e sambata ... and it's the first day of the rest of my life.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
Am ajuns oare sa ne traim viata pe net? ca al naibii sa fie de cand nu te-am mai vazut,exceptand "intrevederea" de la Politehnica...Atentie se inchid usile! Urmeaza Armata Poporului, cu peronul pe partea stanga...
Iar eu care credeam că ai lăsat să se aştearnă praful peste blogul ăsta. Mă bucur să te văd iarăşi pe undă. Tot binele prietene!
Asteptarea face clipa mai grea si ochii mai blanzi..
Post a Comment