Si e luni...

Cafeaua ma asteapta, ca in orice alta zi de luni, calma,calda, pe masa din bucatarie... imi aprind tigara... si sorb linistit din licoarea diminetilor mele. Peste aproximativ 3 ore incep cursurile. acum aproximativ 3 ore as fi vrut sa asist la cursuri. M-am razgandit. De ce? ... Dar de ce nu?... Pentru ca mi-e somn si lene, pentru ca nu stiu care sunt acele minunate cursuri, pentru ca nu stiu daca am si seminar sau nu, pentru ca nu mi-e drag sa fac un drum de o ora, pentru ca nu am bani de-o bere in pizzeria de langa facultate, pentru ca nu ma pot desprinde de ceasca asta de cafea, pentru ca am gasit deja cateva motive sa nu ies din camera mea pentru cursurile de astazi...
Si asa mai imi aprind o tigara si dau play pe un site la "Die Mannequin - Do It Or Die"...
Un inceput promitator.

Dimineata la 15:30

E sambata. Eu tocmai m-am trezit. Stiu ca am visat dar nu stiu ce.
Imi aprind o tigara si ma indrept agale catre cafeaua ce ma asteapta pe masa din bucatarie.
Nesanatos obicei dar ... e un obicei si asta. Pornesc computerul sa ascult albumul nou de la Travka.
E ok, nu-mi distrage atentia de la cafea si starea mea nedefinita. Imi pun in ordine cateva idei pentru ziua care tocmai incepe. Schimb placa si pun Alexandru Andries - cea mai frumoasa zi.
Zambesc putin uitandu-ma pe pereti si pun mana pe telefon si recitesc un mesaj. Mai zambesc o data si realizez ca de fapt eu astept sa treaca ziua de azi si cea de maine. Da, eu chiar astept ziua de luni. Totusi e sambata ... and it's the first day of the rest of my life.

Ia de unde nUE.

Ies din casa sa-mi iau tigari.Mai mult din plictiseala decat din nevoia de a fuma si ma indrept spre magazin.Un pachet de Lucky rosu va rog.Imi da pachetu' si restu' si realizez ca nu am bricheta.Intreb daca au brichete "d'alea la 5mii" si-mi spune ca nu."doar de 10 mii si 15".zic usor un nu merci si ma indrept spre urmatorul magazin.Acolo vanzatoarea ma informeaza ca nu mai am sanse sa gasesc brichete "d'alea normale" pentru ca a intrat in vigoare inca o norma europeana in legatura cu comercializarea brichetelor fara masuri de siguranta si cum ca brichetele astea pot fi prea usor aprinse de copii si etc.Intr'adevar citisem intr'un cotidian gratuit(ia ghici care) ca nu vor mai fi comercializate brichetele care nu indeplinesc nu stiu ce norma legata de cum se aprind (ce?!). E... dar numa' sa cred chestia aia nu imi venea atunci mie. Am ajuns sa dau minim 10mii(lei vechi) pe o amarata de bricheta pt ca nu e cu piatra si e cu quartz si "se aprinde in normele europene"?!... Desteapta'te romane, ca tare dormi pe tine...

pe scurt.

Un tanar se indreapta cu pasi lenti dar siguri spre o masa din cafenea.Se uita atent pe meniu si isi intrevede printre cifre si denumiri posibilitatile.Era deja seara.Nu vroia cafea.Se ridica si se duce la bar.O votca tonica va rog.Imediat.Langa el un alt tanar cu o "blonda" in mana il saluta dand usor din cap si ridicand la fel de usor sticla de pe masa.Ii raspunde la fel la salut.Isi ia votca si se indreapta spre masa sa dintr-un colt al barului.De acolo se vede afara dar nu si de afara.E coltul cu geamuri al barului care pe cat de izolat este pentru unii pentru el este atat de spatios.Vine la masa sa tanarul de la bar intrerupandu'i astfel privirea ce "scana" trecatorii.Se aseaza la masa si'l intreaba:"Ai chef sa bei in seara asta?"El raspunde:"De ce nu?Si-asa sunt cam sictirit." intrebarea urmatoare il loveste pe tanar precum cuburile de gheata au lovit paharul sau de votca tonica: "Esti student, nu?".Da.E stundent si pana si oglinda arata asta.

Astept si-mbatranesc.

Inca o dimineata.Ma uit in oglinda.Iar eu.Da' cine 'oi vre' sa fie - mi-ar spune unii.As raspunde simplu si calm:cineva.Ma duc amortit dar nu de oboseala, ci mai degraba de un fel fel de sila, spre ceasca de cafea rece ce ma asteapta pe masa din bucatarie.Imi amintesc ziua de ieri.Cineva mi-a spus ca par batran.cat de batran poti sa pari la 20 de ani?-ma intreb eu.Apoi cu groaza imi amintesc momentul in care o persoana pe care nu o mai vazusem de cateva luni imi spune:"Omule ai imbatranit!".Trist dar adevarat.Asa va rog doamnelor si domnilor cedati'mi locul in autobuz.Cedati-mi si un loc de veci pe care sa-l impart cu batranetea mea.In ironia mea cretina pricep si eu ce-nseamna batranetea.Batranetea nu inseamna sa fii batran ci sa fii saturat de ceva in asa hal incat sa-ti dea acea privire blanda si calma.Inseamna sa poti savura un pahar cu vin ca si cum ar fi ultimul dar sa fii tot timpul sigur ca nu va fi ultimul.Batranetea inseamna intelepciune.Dar nu ceea ce inteleg noi tinerii prin intelepciune ci mai degraba un copil ar avea sanse mai mari decat noi sa perceapa corect intelepciunea unui batran.Dar noi le tragem batranilor cate un "label" in frunte ca si cum ar fi vreun fel de ciudati.Cand e ultima oara cand ati oferit locul cuiva?Dar cand v'ati certat cu cineva pentru un loc?Si dvs. cati ani aveti stransi in sacul vietii pana acum?... atata timp cat mai aveti juma de sac gol si nu ati umplut sacul de ani va rog incercati sa-mbatraniti pentru o clipa cu mine.Am 20 de ani.Sunt batran dar liber.In mintea mea.

Politishow

Printre alte nazbatii mici si mari si mijlocii aflu ieri despre o bomba politica mare cat Nagasaki si mai nasoala decat o grenada cu gaz lacrimogen.Si zic lacrimogen pentru ca mai ca imi dadeau lacrimile de uimire. Uimiti'va si voi in cazul in care nu ati aflat:
"Noii ministri propusi de premierul Tariceanu in Guvernul restructurat au trecut fara emotii de votul plenului reunit al Parlamentului. Desi avea nevoie de un minimum de 235 de voturi pe care parlamentarii PNL, UDMR si PSD il asigurau fara probleme, noul Cabinet a fost validat cu 302 voturi pentru si 27 impotriva. Semnalul ca premierul Tariceanu nu va avea probleme a fost dat inca de la audierea noilor ministri in Comisiile parlamentare de specialitate." sursa: Jurnalul National
Bomba cea mare este urmatoarea: UDMR la guvernare. De cand in istoria unei tari,ce se vrea a fi frumoasa si fascinanta si glorioasa de la Decebal la Iliescu, repet: de cand oameni buni un partid al unei minoritati a tarii poate ajunge la guvernare?! Chiar isi doresc romanii asta? Aparent asta este situatia. Oamenii alesi de noi ii aleg pe ei, ei fiind alesi de oamenii "nostri" sunt prin conjunctura de fata alesi de noi. Noi suntem Romani! Noi suntem Romani! -Nem tu do-!

Va place?!

Mi-am spetit mintea sa-l fac sa arata asa... sper sa fie cel putin placut la vedere blogul meu. mi se parea prea "dark" in formula initiala asa k l'am schimbat sa fie mai "pentru to(n)ti" ;) mi-e soomn... asta a fost ultima modificare pe ziua asta... prima zi de blogspot. Somn usor concetateni!